Informații disponibile pe pagina de internet a NATO și în: engleză, franceză, rusă, ucraineană.
Publicat la data de: 17.06.2022
Să spunem lucrurilor pe nume
Demitizarea/Demascarea dezinformării rusești cu privire la NATO
Războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a distrus pacea în Europa. Conceptul strategic al NATO stipulează că Rusia reprezintă cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și la adresa păcii și stabilității în zona euro-atlantică. Rusia dorește să stabilească sfere de influență și să controleze alte țări prin coerciție, subversiune, agresiune și anexare. Aceasta utilizează mijloace convenționale, cibernetice și hibride - inclusiv dezinformarea - împotriva aliaților și partenerilor NATO.
NATO nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia. Alianța va continua să răspundă la amenințările și acțiunile Rusiei într-un mod unitar și responsabil. Ne consolidăm în mod semnificativ capacitatea de descurajare și apărare, ne sprijinim partenerii și ne sporim reziliența. Acest lucru include semnalarea acțiunilor Rusiei și contracararea dezinformării.
Mit
NATO este în război cu Rusia în Ucraina
Fapt
NATO nu este în război cu Rusia. Nu căutăm o confruntare cu Rusia. NATO sprijină Ucraina în dreptul său la autoapărare, așa cum este stipulat în Carta ONU. Ca răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei, continuăm să ne consolidăm capacitatea de descurajare și apărare pentru a ne asigura că nu există loc pentru interpretări greșite cu privire la faptul că NATO este gata să protejeze și să apere fiecare aliat.
NATO este o Alianță defensivă. Sarcina noastră principală este de a ne menține națiunile în siguranță. La summitul de la Vilnius, Aliații și-au reafirmat angajamentul ferm de a apăra în orice moment fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom continua să ne protejăm cei un miliard de oameni și să apărăm libertatea și democrația, în conformitate cu articolul 5 din Tratatul de la Washington.
Mit
NATO a promis Rusiei că nu se va extinde după Războiul Rece
Fapt
Un astfel de acord nu a fost încheiat niciodată. Ușa NATO a fost deschisă pentru noi membri încă de la înființarea sa în 1949. Acest lucru nu s-a schimbat niciodată. Niciun tratat semnat de aliații NATO și Rusia nu a inclus prevederi privind aderarea la NATO. Deciziile privind aderarea la NATO sunt luate prin consens între toți aliații. Rusia nu are drept de veto.
Ideea extinderii NATO dincolo de o Germanie unită nu era pe ordinea de zi în 1989, mai ales că Pactul de la Varșovia a existat până în 1991. Mihail Gorbaciov a declarat într-un interviu în 2014: "Subiectul "extinderea NATO" nu a fost discutat deloc și nu a fost adus în discuție în acei ani. Spun acest lucru cu toată responsabilitatea. Nici măcar o singură țară din Europa de Est nu a ridicat problema, nici măcar după ce Pactul de la Varșovia a încetat să mai existe în 1991. Nici liderii occidentali nu au adus-o în discuție.".
Aliații, individual, nu pot încheia acorduri în numele NATO. Președintele Clinton a refuzat în mod constant oferta lui Boris Elțîn de a se angaja ca nicio fostă republică sovietică să nu se alăture NATO: "Nu pot face angajamente în numele NATO și nu voi fi eu însumi în poziția de a pune veto la extinderea NATO în ceea ce privește orice țară, cu atât mai puțin de a vă lăsa pe dumneavoastră sau pe oricine altcineva să facă acest lucru... NATO funcționează prin consens", a declarat el.
Formularea "extinderea NATO" face deja parte din mit. NATO nu a vânat noi membri și nici nu a vrut să se "extindă spre est". NATO respectă dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale. Aderarea la NATO este o decizie care aparține aliaților NATO și acelor țări care doresc să adere singure.
Mit
NATO este agresivă
Fapt
NATO este o alianță defensivă. Nu caută confruntarea și nu reprezintă o amenințare pentru Rusia sau pentru alte națiuni. NATO nu a invadat Georgia. NATO nu a invadat Ucraina. Rusia a făcut-o.
NATO a depus eforturi semnificative de-a lungul multor ani pentru a stabili un parteneriat strategic cu Rusia. Am înființat Consiliul NATO-Rusia și am colaborat în probleme care variază de la combaterea traficului de droguri și a terorismului până la misiuni de salvare a submarinelor și planificarea urgențelor civile, chiar și în perioadele de extindere a NATO.
Rusia a fost cea care a distrus treptat orice speranță de cooperare pașnică, cu un comportament din ce în ce mai agresiv, de la Groznîi la Georgia și de la Alep la Ucraina.
Aliații NATO s-au angajat în eforturi diplomatice susținute pentru a convinge Rusia să își schimbe cursul. NATO a organizat o ultimă reuniune a Consiliului NATO-Rusia în ianuarie 2022 pentru a-i cere președintelui Putin să se retragă de pe marginea prăpastiei. Președintele Putin a ales războiul.
Mit
Dislocările NATO reprezintă o amenințare pentru Rusia
Fapt
Ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și la destabilizarea estului Ucrainei în 2014, NATO a suspendat cooperarea practică cu Rusia, menținând în același timp dialogul politic și militar. Am desfășurat patru grupuri de luptă multinaționale în statele baltice și în Polonia în 2016. Înainte de acțiunile agresive ale Rusiei din 2014, nu a existat nicio desfășurare de trupe NATO pregătite de luptă în partea estică a Alianței.
În urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, NATO și-a consolidat și mai mult postura de descurajare și apărare. Am dublat numărul de grupuri de luptă multinaționale din estul Alianței de la patru la opt și am plasat 40.000 de soldați sub comanda directă a NATO. Vom continua să facem ceea ce este necesar pentru a proteja și apăra fiecare centimetru de pământ aliat.
Exercițiile și desfășurările militare ale NATO nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, sau a oricărei alte țări. În afara teritoriului NATO, Alianța are o misiune de menținere a păcii KFOR în Kosovo, pe baza unui mandat al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, și o misiune de instruire și asistență în Irak, care contribuie la lupta împotriva terorismului la cererea guvernului irakian.
Acțiunile agresive ale Rusiei sunt cele care au distrus pacea în Europa și subminează securitatea și stabilitatea internațională. Pe lângă agresiunea sa împotriva Ucrainei, Rusia are baze militare și soldați în Georgia și Moldova, fără consimțământul guvernelor acestora.
Mit
NATO încercuiește/ a încolțit Rusia
Fapt
Rusia este cea mai mare țară din lume din punct de vedere geografic. Este de aproape două ori mai mare decât SUA și China.
Când Finlanda s-a alăturat Alianței în aprilie 2023, granița terestră a NATO cu Rusia s-a mărit mai mult mult decât dublu. Chiar și după aderarea Finlandei, doar 11% din frontiera terestră a Rusiei este împărțită cu țările NATO.
Nimeni nu a pus Rusia la colț. Este greu să încercuiești o țară cu unsprezece fusuri orare.
Mit
Ucraina nu se va alătura NATO
Fapt
Ucraina va deveni membră a NATO. NATO sprijină dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate, inclusiv al Ucrainei. Ușa NATO rămâne deschisă. Aliații NATO sunt cei care decid cu privire la aderarea la NATO. Rusia nu are drept de veto.
La summitul de la Vilnius, Aliații și-au reafirmat angajamentul luat la summitul din 2008 de la București, conform căruia Ucraina va deveni membră a Alianței atunci când vor fi îndeplinite condițiile și când Aliații vor fi de acord. Aceștia au convenit să elimine cerința privind un plan de acțiune pentru aderare, schimbând calea de aderare a Ucrainei de la un proces în două etape la unul într-o singură etapă.
NATO își intensifică cooperarea politică și practică cu Ucraina. Președintele Zelenskyy a participat la prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina în cadrul summitului de la Vilnius, o platformă de consultare în situații de criză și de luare a deciziilor între egali.
De asemenea, NATO a convenit asupra unui nou program multianual de asistență pentru a ajuta forțele armate ucrainene să facă tranziția de la standardele din epoca sovietică la standardele NATO și pentru a consolida sectorul de securitate și apărare al Ucrainei pentru a rezista la noi agresiuni rusești. Ucraina este deja mai aproape de NATO decât a fost vreodată. La Vilnius, liderii aliați au reiterat faptul că viitorul Ucrainei se află în NATO.
Mit
Operațiunile NATO din afara teritoriului său demonstrează că Alianța nu este defensivă
Fapt
NATO a intervenit în fosta Iugoslavie pentru a opri vărsarea de sânge și a salva vieți. În perioada 1992-1995, NATO a desfășurat mai multe operațiuni militare în Bosnia, inclusiv impunerea unei zone de interdicție aeriană și furnizarea de sprijin aerian pentru forțele de menținere a păcii ale ONU. Aceste activități au fost mandatate de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, din care Rusia este membru. Loviturile aeriene ale NATO împotriva pozițiilor sârbilor bosniaci în 1995 au contribuit la pregătirea terenului pentru acordul de pace de la Dayton, care a pus capăt războiului din Bosnia, în urma căruia au murit peste 100.000 de persoane. Din 1996, NATO a condus forțele multinaționale de menținere a păcii din Bosnia, care au inclus trupe din Rusia. Uniunea Europeană a preluat această misiune în 2004.
Operațiunea NATO din Kosovo din 1999 a urmat unui an de eforturi diplomatice internaționale intense, la care a participat și Rusia, pentru a pune capăt conflictului. Consiliul de Securitate al ONU a catalogat în repetate rânduri epurarea etnică din Kosovo și numărul tot mai mare de refugiați drept o amenințare la adresa păcii și securității internaționale. Misiunea NATO a contribuit la încetarea încălcărilor pe scară largă și susținute ale drepturilor omului și a uciderii de civili. KFOR, misiunea de menținere a păcii în curs de desfășurare a NATO în Kosovo, are un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU (RCSONU 1244) și este sprijinită atât de Belgrad, cât și de Pristina.
Operațiunea condusă de NATO în Libia în 2011 a fost lansată sub autoritatea a două rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU (RCSONU 1970 și 1973), niciuna dintre acestea nefiind contestată de Rusia. Rezoluția 1973 a CSONU a autorizat comunitatea internațională "să ia toate măsurile necesare" pentru "a proteja civilii și zonele populate de civili aflate sub amenințarea unui atac". Este ceea ce a făcut NATO, cu sprijinul politic și militar al statelor din regiune și al membrilor Ligii Arabe.
InfoRadar MApN - Detectorul Dezinformarii
Un portal al ştirilor corecte şi un instrument de educare pentru fiecare dintre noi.
Ghid cu privire la prevenirea dezinformării
Elemente cheie pentru combaterea informaţiilor false sau eronate
1. Comunicarea pro-activă:
Când vine vorba despre combaterea informaţiilor false sau eronate, studiile arată că este mai eficient ca informaţiile oficiale furnizate de autorităţi să prezinte faptele corecte în mod oprotun, în locul încercării de a infirma fiecare neadevăr/informaţie din cadrul ştirii false după distribuirea acesteia. Încearcă să identifici şi să comunici informaţiile care lipsesc pentru a reduce susceptibilitatea la dezinformare a audienţei vizate.
2. Avertizare prealabilă (pre-bunking):
Dacă oamenii conştientizează raţionamentul greşit din cadrul teoriilor de dezinformare şi conspiraţionale, aceştia ar putea deveni mai puţin vulnerabili la ele. În acest context, reţelele de socializare au început să posteze etichete de avertizare cu privire la dezinformarea existentă în cadrul fluxurilor de ştiri.
3. Semnalează sursele obişnuite de dezinformare:
Identifică şi semnalează sursele comune de dezinformare, ca de exemplu anumite website-uri sau autori. Acest lucru va împiedica aceste surse în promovarea altor ştiri false.
4. Raportează şi combate dezinformarea pe platforma unde se răspândeşte:
Facebook, Google şi Twitter au sistemele lor proprii care oferă cititorilor posibilitatea de a raporta ştirile false. Este important să raportezi şi să demaşti ştirile false de pe platformele de unde au fost distribuite iniţial. În acest fel, ai o şansă mai bună de a ajunge la audienţa care a fost informată greşit.
5. Prioritizează-ţi efortul:
Pentru a evita infirmarea/ combaterea multitudinii de ştiri false, este important să ştii să prioritizezi. Evaluează semnificaţia unei ştiri false înainte de a începe să o infirmi. De exemplu, dacă o ştire falsă nu a luat amploare, infirmarea acesteia ar putea duce la conştientizarea profilului acestei ştiri în mod inutil. Unii experţi argumentează că este mai bine să aştepţi până când o ştire falsă ajunge să fie distribuită la 10% din audienţă înainte de a o infirma.
Concluzie
Dezinformarea, propaganda şi ştirile eronate au reprezentat o provocare în ultimele decenii dar au devenit şi mai periculoase pe timpul crizei pandemice de COVID-19. ştirile false care circulă atât în statele membre NATO cât şi în cele din afara Alianţei încearcă să dezbine statele aliate, să submineze încrederea în instituţiile democratice şi să prezinte într-o lumină mai bună modul în care regimurile autoritare administrează criza pandemică. De asemenea, aceste ştiri false reprezintă un risc pentru public deoarece subminează mesajele vitale de sănătate publică.
Nu există o singură soluţie în vederea combaterii dezinformării. NATO nu poate acţiona singură. Începând cu organizaţiile internaţionale şi guvernele naţionale şi până la companiile private, societatea civilă şi o mass-media liberă şi independentă, toţii actorii implicaţi, inclusiv NATO, trebuie să aibă rolul său.
Cetăţenii trebuie să aibă încredere că informaţiile pe care le primesc sunt corecte. Iar acest deziderat se poate obţine doar lucrând împreună, luptând cu acest fenomen, protejându-ne cetăţenii şi combătând, astfel, ştirile false.
Ne puteţi sprijini!
Aţi sesizat o ştire falsă? Aşteptăm sugestiile dumneavoastră la adresa de email biroulinternet@mapn.ro.
Abordări ale NATO şi UE în ceea ce priveşte dezinformarea
Sfaturi/indicii importante care ajută la identificarea şi combaterea dezinformării
Într-un sondaj recent efectuat în 25 ţări, 85% din cetăţeni au recunoscut că au fost expuşi ştirilor false. Dintre aceştia, aproape nouă din zece au raportat că, iniţial, au crezut în veridicitatea ştirii.
Următoarele indicii-cheie ajută cetăţenii la identificarea şi combaterea dezinformării:
1. Verifică sursa:
Verifică sursele tale de informaţii - cine le-a publicat şi distribuit? Un site care nu precizează clar sursa materialului, nu este de încredere. În Social media, verifică administratorul contului sau numele utilizatorului - dacă are mai multe litere şi numere înşiruite aleatoriu, ar putea fi vorba despre un bot (program care extrage în mod automat date dintr-o pagină web). Dacă vezi sute de postări pe zi pe un cont neverificat, ar trebui să-ţi ridice unele semne de întrebare. Poţi utiliza un detector gratuit de boţi şi instrumente online, ca de exemplu NewsGuard, care semnalează şi evaluează site-urile care promovează ştiri false.
2. Verifică nuanţa emoţională:
Dezinformarea este adesea utilizată pentru a provoca un răspuns emoţional. Ai grijă la conţinutul care utilizează limbajul emoţional pentru a provoca o reacţie puternică. Frica şi furia sunt catalizatori puternici ce duc la propagarea dezinformării.
3. Verifică povestea:
Ştirile autentice/reale sunt, de obicei, susţinute de mai mult de o sursă. Dacă mass-media principale nu publică ştirea, există mari şanse ca ştirea să nu fie veridică. Efectuând o căutare, poţi vedea dacă fact-checkers independenţi au demascat ştirea falsă. Site-urile care verifică veridicitatea ştirilor, ca de exemplu BBC Reality Check şi AFP Fact Check, îţi oferă şansa de a-ţi verifica acurateţea ştirii.
4. Verifică imaginile:
Arată imaginea ceea ce pretinde a reprezenta? Platformele ca Google, TinEye şi Bing îţi oferă posibilitatea de a face o verificare a imaginii inverse pentru a vedea unde anume pe Internet apare acea imagine şi a putea, astfel, descoperi imagini similare. Instrumentele şi aplicaţiile ca SurfSafe şi Serelay te pot, de asemenea, ajuta să descoperi care imagine a fost prelucrată.
5. Verifică-ţi părerile:
Căutările îţi indică că e puţin probabil ca oamenii să identifice ştirile false dacă acestea se potrivesc cu credinţele sau părerile lor. Fii deştept şi gândeşte-te dacă să distribui conţinutul deoarece ştii că este veridic sau doar fiindcă eşti de acord cu conţinutul lui.
Respectă indiciile de mai sus şi GÂNDEŞTE-TE DE DOUĂ ORI ÎNAINTE DE A DISTRIBUI.
6. Linkuri externe:
Găseşti mai jos cele două platforme principale dezvoltate de NATO şi UE în domeniul combaterii dezinformării. Fie că vrei o introducere generală despre acest fenomen, ori să verifici cum poate fi distribuit un mesaj fals prin intermediul unei reţele vaste de website-uri - acesta este locul de unde poţi începe.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/115204.htmlhttps://euvsdisinfo.eu/reading-list/
Ideea centrală a abordării UE în combaterea dezinformării: GÂNDEŞTE ÎNAINTE DE A DISTRIBUI
Nimeni nu doreşte să "contamineze" conturile de Social media ale prietenilor cu teorii ale conspiraţiei sau cu informaţii false.
Utilizati această listă pentru a vă asigura că vă feriţi de ştirile false sau dezinformare: